Dacă te numeri printre persoanele care au frică de dentist, să știi că faci parte din cei peste 50%  de locuitori ai planetei aflați într-o situație similară. Și dacă tot suntem la procente, îți spunem ca există și o formă patologică a acestei frici, manifestată la 10% dintre locuitorii planetei, frică ce poartă denumirea de odontofobie.

Cavitatea bucală este o zonă sensibilă și toată lumea știe că dinții au niște rădăcini puternice și extracția acestora poate fi dureroasă. La fel de dureroasă este și procedura de curățare a unei carii mai adânci, dacă aceasta atinge țesuturile moi ale dintelui și nervul acestuia, de aceea aceste frici sunt de înțeles.

Odontofobia sau frica de dentist și de tot ceea ce este asociat unui cabinet de stomatologie, duc la crearea în conștiința pacientului a unui sentiment de spaimă gemeralizată. Astfel, acesta va evita orice contact cu medicul stomatolog și va amâna la nesfârșit programările la cabinet. Se va duce la dentist doar în momentul în care apare o situație foarte urgentă.

Evitând controlul și tratamentul, pacientul își agravează singur situația, ajungând la dentist în momentul în care afecțiunea este deja într-un stadiu avansat. Tratamentul va fi astfel mai complicat, mai costisitor, mai invaziv și deci mai dureros.

Cum se învinge frica de dentist?

Ce am putea face oare ca să învingem frica de dentist și să putem duce la bun sfârșit vizita stomatologică cât mai confortabil posibil? Există câteva lucruri care vor ușura anxietatea pacientului.

Primul lucru care poate fi făcut este amenajarea corespunzătoare a cabinetului de stomatologie și alegerea cu grijă a medicului. Este important să realizăm că un mediu confortabil și un medic în care avem încredere pot ușura foarte mult stresul la care este supus pacientul.

Citește și:
Frica mea de dentist (My fear of the dentist)
Ți-e frică de dentist? Tocmai de asta trebuie să-l vizitezi (Do you Fear Dental Visits? That’s Exactly Why you Should See us!)

Un medic bun va ști să familiarizeze pacientul cu cabinetul, scaunul dentar, instrumentele și materialele pe care le va folosi. În cazul copiilor este oportun ca aceștia să aibă ocazia unor vizite scurte, strict cu scopul de acomodare.

Un copil familiarizat cu personalul unui cabinet sau cu culoarele clinicii de stomatologie va fi mai puțin stresat. Pacientul trebuie să aibă încredere în medicul său, este vorba de o relație ce în mod sigur contribuie la relaxare și la un mai bun control al anxietății.

Pentru un pacient adult, medicul stomatolog va pune accentul pe explicarea prealabilă a procedurii, astfel încât acesta să știe în fiecare moment ce i se întâmplă. De asemenea, medicul va stabili de comun acord cu pacientul un sistem de management al durerii.

Un semnal nonverbal ar putea fi ridicarea mâinii stângi la resimțirea durerii. Astfel, medicul va întrerupe procedura în clipa în care ea devine prea dureroasă. Toate acestea au menirea de a da pacientului un grad de control, care să îi confere un confort și să reducă anxietatea.

Pacientul mai poate încerca o serie de tehnici de autodistragere și calmare: să își aducă aminte tabelul lui Mendeleev sau o poezie. Să recite în gând alfabetul invers, să numere din 3 în 3, să asculte muzică la căști, exerciții de respirație controlată sau de meditație.

Freza dentară – stres universal

Un alt factor stresogen pentru pacientul cabinetului stomatologic este zgomotul metalic pe care îl face freza aflată în funcțiune. Pentru camuflarea acestuia se pot folosi căști, iar odată cu diminuarea zgomotului pacientul se va liniști mai ușor. Dentistul va putea astfel să lucreze.

Pentru procedurile mai complicate, mai dureroase și acolo unde anxietatea nu poate fi controlată, se poate recurge la anestezie locală, la inhalosedare, administrare de anxiolitice. Recurgerea la anestezia generală ar putea fi și ea o soluție. Esențialul este atingerea obiectivului, acela de reducere cât mai mult a stării generale de stres.