Ce este resorbția osoasă?
Resorbția osoasă este un fenomen de diminuare a volumului osului, o atrofiere a acestuia care se instalează în urma extracției dentare. După căderea dintelui, ca urmare a lipsei stimulării, osul își pierde volumul și pierde din înălțime și lățime. Resorbția osoasă este un proces puternic accelerat în lunile următoare extracției dentare.
Trebuie luat în considerare acolo unde urmează a se utiliza un implant. Un os astfel subțiat nu mai are capacitatea de a susține corespunzător implantul și este necesar a se lua în considerare o procedură de regenerarea osoasă ghidată.
Cauzele resorbției osoase
Resorbția osoasă poate avea diverse cauze dintre care cele mai importante sunt redate mai jos.
Edentația osoasă constă în absența unuia sau mai multor dinți de pe arcadă. Aceasta cauzează resorbția fiziologică a crestei edentate, printr-un proces natural de remodelare care are loc în spațiul rămas gol.
Paradontoza este o afecțiune gravă a gingiei, care cauzează resorbția patologică a crestei edentate. O simplă inflamație a gingiei se poate agrava și poate conduce la desprinderea gingiei de pe dinte. În timp va duce la apariția mobilității dintelui și în final la pierderea acestuia.
Traumatismele pot produce un minus de substanță osoasă, fiind cauze directe ale procesului de resorbție osoasă. Unele manevre din tratamentele ortodontice și extracțiile sunt astfel de cauze directe care vatămă osul diminuând masa acestuia și provocând reacția de resorbție.
Complicații septice, tumori, osteoporoză etc. Resorbția osoasă mai poate fi provocată de complicații septice, de diferite afecțiuni ale osului cum ar fi osteoporoza, tumori etc.
Regenerarea osoasă
În cazul în care în urma unei extracții se urmărește montarea unui implant, pentru reușita procedurii trebuie avut în vedere fenomenul de resorbție osoasă. Pentru reușita implantului, se impun măsuri care să echilibreze volumul micșorat al osului.
Grefa osoasă este o procedură prin care se aduce un plus de masă, lățime și înălțime osului mandibular subțiat, astfel încât acesta să poată susține un implant. Grefa se poate face prin adiție – adăugarea de material pe o suprafață a oaselor maxilare, sau prin augmentare – umplerea cavităților existente cu material.
Pentru reușita procedurii de regenerare osoasă ghidată, materialele utilizate sunt importante atât în ce privește materialul de grefare cât și membrana de vindecare.
Materialul de grefare care s-a dovedit a fi cel mai eficient, este o combinație de os autolog și materiale de sinteză (aloplastice). Osul autolog este os recoltat direct de la pacient, însă biomaterialul poate proveni și de la alți donatori umani prin intermediul băncilor de țesuturi-alogrefele, sau chiar de la animale – xenogrefele.
Pe grefă, se montează o membrană care are rol ocluziv, care oprește pătrunderea țesutului conjunctiv și are rol de protecție bacteriană. Membrana poate fi resorbabilă sau neresorbabilă.
Procedura nu este dureroasă și se efectuează sub anestezie locală sau, dacă este cazul, sub anestezie generală. În caz de nevoie medicul va putea prescrie un analgezic oral pentru controlul durerii.