Un băiețel a murit din cauza unei carii dentare. La 12 ani avea o carie, nu a fost tratată, infecția i-a pătruns în corp și gata. Este o poveste tristă cu care jurnalista Mary Otto își deschide cartea „Dintele care împarte; frumusețe, stil și istoria stomatologiei”, o carte care abia a apărut și nu putem povesti despre ea decât citind recenziile.
După câte se pare este o carte care nu se concentrează neapărat asupra felului în care stomatologii americani lucrează, ci mai degrabă pune accent pe modul în care se realizează granița dintre două lumi. Una este a celor conștienți că o dantură sănătoasă și un zâmbet perfect trebuie să facă parte din CV-ul propriu.
Zambetul la interviu. Definitoriu…
Atunci când vrei să te angajezi nu poți să prezinți doar o listă cu studii și abilități, ci să deschizi și gura. Adică să vorbești și să-ți arăți dinții. Dinții te definesc. Ei spun despre tine dacă ești delăsător, dacă faci parte din clasa de mijloc sau ești unul din milioanele de pauperi americani.
Povestea băiețelului american din Maryland care a murit din cauza unei carii este, se pare, pretextul pentru a trage o linie invizibilă între două tipuri de societăți. Societatea americană însă nu are o singură linie de demarcație dentară, ca să zicem așa, ci chiar mai multe. În timp ce, în România de exemplu, linia de demarcație împarte în două. Lumea educată de cea needucată. Stomatologic vorbind. Iar lumea educată va avea întotdeauna bani să-și trateze dantura.
Un dentist bun? La cabinet, nu acasă la dvs.
Peste Ocean se cheltuie anual 110 miliarde de dolari în stomatologie. „Numai” un miliard de dolari pentru serviciile de albire a dinților. Ori, atunci, se pune întrebarea: cât de relevante ar fi studiile despre cheltuielile din stomatologia românească? Pare o întrebare fără sens, atât timp 40% dintre copiii români de școală generală au carii, cât aproape 90% dintre cei cu vârste sub 10 ani au de asemenea dinții stricați. Părinții își duc copiii la dentist abia după zece ani încolo.
Citește: Cel mai bun dentist. Educația dentară la copii
Și totuși, conștiința faptului că dinții noștri și felul în care arată aceștia ne poate ridica în societate este într-o creștere semnificativă. A rămas însă în urmă partea educativă a celor mai mulți. Doar așa se explică de ce prind la oameni o sumedenie de trăsnăi stomatologice, să ne fie permis să le spunem așa.
Plombează-ți singur dinții
Într-adevăr, este greu de crezut că ați putea să vă plombați singur un dinte sau o măsea. Greu de crezut că ați putea considera dentiștii ceva de prisos.
Și totuși, există oameni care cred așa ceva. Căci dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Iar reclamele care se oferă în permanență să vă livreze aparatură sau materiale care să vă transforme într-un stomatolog de succes există din abundență.
dentist la tine acasă
Vă prezentăm două reclame care au venit pe mail la autorul acestor rânduri. Una este despre cum să-ți albești singur dinții, cum să-ți faci plombele și deci să nu mai ai nevoie de dentist. (Vi-l amintiți pe Mister Bean cum se trata singur?)
Dinți de unică folosință
O altă idee îndrăzneață: dinții pentru ocazii speciale. Asemeni pantofilor pentru morți, care în mod evident se poartă și aceștia o singură dată, au apărut deja, iată, dinții pentru mers la interviul de angajare, zâmbetul pentru nuntă, dinții pentru tot felul de evenimente festive…
dinti de unica folosinta
Și după toate cele de mai sus, o întrebare aproape retorică: nu credeți că totuși dentistul adevărat este rezolvarea pentru toate problemele?